vineri, 4 februarie 2011

Fuckin' perfect ...

Era miezul zilei de 30 aprilie, soarele strălucea cu o intensitate mai mare ca de obicei, parcurile erau pline de bătrâni ieşiţi cu nepoţeii la plimbare sau cu animalele de companie. Însă poţi fi păcălit de toată această imagine a perfecţiunii, dacă n-ai ştii că există încă persoane care nu se pot bucura de plăcerile primăverii.

Într-un bloc de la periferie, la etajul 7, un apartament este asmenea unui cavou, toate camerele au draperiile trase aşa încât nici o rază a soarelui să nu poată pătrunde.. În acel apartament locuieşte Jessie, fata ciudată din liceu, care în fiecare pauză stă în clasă, în colţul ei preferat, ascultând muzică ciudată sau desenând anumite chestii, necunoscute pentru noi oamenii "normali". Din cauza faptului că nu este atât de sociabilă, bine, nu este deloc sociabilă, nu are nici un prieten/prietenă, noi colegii de clasă îi spunem şi "lupul singuratic" ceea ce evident o cam enervează.
Singura prietenă, sau mai bine zis, cunoştinţă din acea clasă este Samantha, dar preferă Sam. Ea nu se vizitează foarte des cu Jessie, dar în această zi, se pare că se gândeşte să-i facă o surpriză trecând pe la ea s-o salute.
Ajunsă la etajul 7, Sam bate la uşă. Niciun răspuns... încearcă din nou.. la fel. Pune mâna pe telefon, o sună...dar soneria telefonului se aude din interiorul apartamentului semn că e acasă sau şi l-a uitat acolo. Sam verifică clanţa şi observă că era încuiată. Se duce jos la domnul Jones, adiministratorului blocului şi-i cere cheia pentru apartamentul lui Jessie.

Intrată în casă, Sam dă draperiile la o parte pentru a permite soarelui să pătrundă-n cameră, apoi începe s-o caute pe Jessie. În living nu era, camera ei era pustie, unde o fii Jessie ? Deja Sam devenea îngrijorată, chiar dacă era tipa ciudată de la şcoală..era totuşi un om. Se duce în baie, acolo rămâne şocată pentru câteva clipe ... Jessie era în cadă, băltea în propriul sânge ... După ce îşi reveni din şoc, Sam a apucat-o de braţe, trăgând-o afară din cadă. Mâinile îi erau distruse, corpul parcă era mult mai slab decât ultima dată, era total schimbată. După ce o pune pe covor în camera ei, observă pe mâna stângă inscripţionat : " I wanna be perfect. "
Foarte speriată Sam sună la ambulanţă, aceasta ajungând în cel mai scurt timp, o pun pe Jessie şi o transportă la Spitalul de Urgentă UCLA.

După ceva timp de aşteptări, doctorul vine la Sam :
Doctorul Smith : Prietena ta a pierdut mult sânge..
Sam : O să fie bine ? Spune-ţi-mi că da..
Doctorul Smith : Cu greu i-am pus inima în mişcare, dar văd că face progrese. O monitorizăm 24 din 24. Sperăm că o să fie bine.
Sam : Pot merge la ea ?
Doctorul Smith : Momentan este sub anestezie, dar va dispărea curând efectul aşa că vei putea să te duci s-o vezi.
Sam : Mulţumesc mult, domnule doctor !
Doctorul Smith : Nu vrei ceva de mâncare ? Arăţi tare rău, nu vreau să te văd şi pe tine pe jos. ( zâmbind )
Sam : Nu, mulţumesc. Sunt bine.

Sam rămâne, din nou, singură pe culoar, doar ea şi gândurile ei.
"Mi-aş dori din tot sufletul să ştiu ce a apucat-o .. ştiu că nu e cea mai agreabilă persoană, dar nu trebuia să facă aşa ceva ... totuşi viaţa ei e în joc. "
Nu trece decât jumătate de oră, iar Dr. Smith o anunţă pe Sam că poate merge să-ţi vadă prietena.

-în salon-
Sam : Jessie?.. Mă auzi?
Jessie : Mhm..
Sam : Sunt eu Sam, colega ta de bancă.
Jessie : ...
Sam : Vrei să plec, să te odihneşti?
Jessie : ( glumind) Am dormit pentru 2 ani, stai aici.
Sam : Eşti bine? Te doare ceva?
Jessie : Încă nu, mai sunt puţin amorţită.
Sam : Ce-a fost cu tine? Ce ţi-a venit?
Jessie : Nimic ... doar că ...
Sam : ????
Jessie : M-am săturat să fiu cidata clasei, vreau să fiu şi eu normală şi credeam că dacă fac asta o să mi se întâmple ceva frumos.
Sam : Mda ... ceva frumos : un pat de spital, nişte flori în vază şi o colegă rătăcită şi nemâncată. :))
Jessie : ( râzând ) Hahahaha, m-ai făcut să râd. O să fiu bine, ai să vezi. Dar cum de m-ai găsit?
Sam : Azi n-ai venit la liceu şi mi-am făcut griji. Tu niciodată nu lipseai şi am venit să văd cum eşti.
Jessie : Frumos din partea ta. Se vede că nu mă uitaţi aşa repede, cel puţin tu.
Sam : Sunt sigură că o să fii bine. Am încredere. Te las să te mai odihneşti, ok?
Jessie : ( cu un spirit de glumă ) În loc să mă laşi să zac aici, ar fi frumos să mă iei uşor de mână să mă plimbi până la baie, apoi pe culoar, că o să înţepenesc aici.
Sam : ( zâmbind ) Am înţeles, Miss Jessie.

Apoi ies amândouă din salon, ţinându-se de mână, merg până la capătul holului se aşează pe un scaun şi încep să-şi povestească vrute şi nevrute ...



To be continued ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu