vineri, 4 februarie 2011

Fuckin' perfect ... part 2


Ultima lună a fost extrem de agitată pentru Jessie şi Sam, care au trecut prin o mulţime de probleme, cea mai gravă fiind internarea lui Jessie în spital. Acum, că totul a revenit cât de cât la normal, Jessie fiind externată cu câteva zile în urmă, fetele presimt că va fii o lună extrem de bună pentru ele.

15 Mai, ora 8.00, Sam este trezită de razele puternice ale soarelui care-i dansează pe faţa uşor bronzată. Leneşă dechide ochii şi îşi întinde oasele asemenea unei pisici. Imediat ce se dezmeticeşte, sare din pat, se duce spre geam şi îi dă frâu liber soarelui să pătrundă în toată camera, dând la o parte draperiile de culoarea cafelei. Se mişcă puţin prin cameră, apoi execută câteva exerciţii de întindere.
După ce mănâncă ceva zdravăn, ia telefonul şi îi trimite un mesaj lui Jessi : " 'Neaţaa. Ce faci, te-ai trezit ? Sună-mă când poţi. <3 style="font-weight: bold;">Jessie : 'Neaţaaa !
Sam : Heei, neaţa somnorilă. Ce faci ?
Jessie : Acum câteva minute m-am trezit şi am văzut mesajul tău.
Sam : Bănuiesc că astăzi vii la liceu.
Jessie : Desigur. Vezi ce frumos e afară ? Nici nu mă gândesc să stau în casă.
Sam : Perfect. Dar văd că eşti mai bine, mai veselă, ce-i cu tine ?
Jessie : Ştii, am realizat că nu foloseşti nimic dacă eşti " închisă "-n tine, sau că nu eşti sociabilă sau comunicativă. Şi ... tocmai de asta voi încerca să mă schimb. Să fiu şi eu ca tine şi ca multe altete, mult mai comunicativă şi mai sociabilă.
Sam : R-E-S-P-E-C-T ! Îmi place cum gândeşti. Te susţin, soro !
Jessie : Mulţumesc pentru tot !
Sam : Întotdeauna. Mă duc să-mi fac un duş, mă suni când eşti în faţa blocului meu ?
Jessie : Sigur, mergem împreună.
Sam : Perfect. Te aştept. Pa.
Jessie : Pa-pa.

Imediat după duşul bine meritat, Sam se gândeşte ce haine i s-ar potrivi cel mai bine în această zi minunată. Găseşte ceva foarte drăguţ, o fustiţă înflorată, până puţin deasupra genunghilor, un maiou alb, vaporos, părul său lung şi blond, şi-l ondulează discrect, se machiază puţin, dar în aşa fel încât să-şi scoată în evidenţă ochii verzi smarald. Se decide cu greu într-un final să încalţe nişte săndăluţe din paie, foarte comode şi evident nu lipsesc accesoriile. După ceva retuşuri ale machiajului şi după pregătirea genţii pentru liceu sună telefonul.

Jessie : Sam eşti gata ?
Sam : Da. Ai ajuns ?
Jessie : Da sunt pe băncuţă. Hai, coboară.
Sam : Okay, vin acum.
Sam rămâne oarecum uimită de înfăţişarea lui Jessie care era foarte fenimină, elegantă, parcă radia de frumuseţe. Purta o pereche de pantaloni de echitaţie bluemarin, în sus o bluziţă ce îi cădea pe un umăr, părul său brunet prins în două agrafe deasupra urechilor, încălţată cu nişte pantofi negrii cu toc potrivit. Această vestimentaţie o schimba total pe Jessie, o făcea mult mai plăcută ochilor, iar Sam era foarte mândră de ea.
Sam : Cât de bine îţi stă aşa ! Arăţi genial !
Jessie : Chiar îţi place ? M-am gândit să mă mai schimb puţin.
Sam : Glumeşti ? Îţi stă extraordinar. Chiar nu mă aşteptam.
Jessie : Mulţumesc. (îmbrăţişând-o pe Sam)

Fetele ajung la liceu, se aşează în bancă ... ora nu începuse încă. Lângă Sam se aşează prietenul ei cel mai bun, Ivan. O întreabă nedumerit :
Ivan : Cine e noua ta prietenă, Sammy ?
Sam : Nouă ? Parcă nu o ştii ? E Jessie, fraiere.
Ivan : Jessie ?! Vorbeşti serios ?
Sam : Dăăă. Ea e. :D
Ivan : Wow, da' ce s-a schimbat !
Sam : Daa, s-a schimbat mult.
Ivan : Apropo, l-ai văzur cumva pe Mark ? Trebuia să ne vedem azi la liceu, dar nu a ajuns.
Sam : Da, era la magazin, probabil o să ajungă curând. (spre uşă) Aaa, uite-l.
Ivan : Să vezi când o s-o vadă pe Jessie ...

Ivan : Heeei, Mark. Ce faci, omule ? (dând mâna cu Mark)
Mark: Bine. Acum am aterizat şi eu. Auzi ... cine e tipa care stă cu Sammy în bancă ?
Ivan : N-o să crezi, dar ... e Jessie, dude !
Mark : Glumeşti, nu ?
Ivan : Du-te şi convinge-te !

Ora începe ...

***

La sfârşitul zilei, cei patru pleacă spre casă, dar se opresc în parcul din apropiere pentru a privi apusul soarelui. Jessie era fericită. Astăzi chiar a uimit colegii cu schimbarea majoră pe care o făcuse şi în sfârşit toţi o percep ca pe o fată perfect normală. Ajunşi în parc, fetele se pun în leagăne, iar băieţii se pun pe iarbă, cu faţa spre lac, apoi toţi încep să discute despre revenirea lui Jessie şi despre schimbarea neaşteptată.

Ivan : Dar cum de te-ai decis să te schimbi ? Adică nu ştiu ... bănuiesc că ai avut un motiv, nu ?
Jessie : Da am avut. M-am săturat să fiu eu oaia cea neagră a clasei, să fiu eu cea ciudată şi spre mine să se arate mereu cu degetul.
Ivan : Aaa, foarte bine. Sincer îmi place mai mult de tine cum eşti acum, decât cum erai înainte.
Mark : (înghiontindu-l cu cotul pe Ivan) Da, aşa e. Ne place de tine mai mult. Sper să rămâi aşa, să nu te schimbi.
Sam : Nu o să se schimbe, am motivat-o destul. Sper că i-a intrat în cap.
Jessie : Aşa o să fiu mereu. În sfârşit ştiu cum e să am prieteni şi cum e să îi pese cuiva de mine.
Sam : Întotdeauna vom fi alături de tine, eu, Ivan şi Mark. Să nu uiţi.
Jessie : Vă mulţumesc pentru tot ! Apreciez enorm. Vă iubesc! <3>

Un comentariu: